Résultats du concours de poésies – suite du mois de la Francophonie

La fête de la Francophonie fut l’occasion d’organiser un concours de poésie au sein l’Université de Bucarest. Les meilleurs auteurs ont été récompensés à l’occasion du Marché de la Poésie, qui s’est tenu à l’Institut Français de Bucarest le 29 mars dernier.

Le premier prix fut accordé à Andreea Teliban pour son poème Dinaintea plecării

1.

nu mai e timp de stat după dragoste

obișnuiește-te

ea nu va veni ca un popor păgân să-ți cotropească pielea

ea nu va veni nici măcar ca un popor păgân și răvășit să culeagă roadele ridurilor tale

ea nu va veni nicidecum

fă mai bine ce te-a învățat noaptea cea mare în care

te-ai înfățurat în șerpii insomniei

plângi

așa cum plângeai când ființele fără mâini îți căutau ascunzișurile

și credeai că sarea lacrimilor le vor ademeni să te devoreze și

să rămână pe parchetul de lemn doar inima

să bată acolo încă un anotimp și o dată cu înghețul

să se spargă înțepată în așchia cea mai bătrână

următorii locatari să nu știe câți șerpi și câtă dragoste în casa lor

dar păcatul îi va ține departe de toate pentru că

numai o persoană poate ispiti șerpii

cineva singur și sincer

dar acum nu mai e timp de stat după dragoste

până cea mai veche melodie a pământului

haosul

îmi va țiui în ureche și nu voi ști să dansez și

nu voi ști să mă mișc

trebuie să învăț păcatul

2.

păcatul există pentru oricine respiră ca un om

voi vizita mai întâi muribunzii

să vadă și să nu poată

să ducă dincolo ultima amintire

cea a pielii mele

și se vor revolta drepții și oricine e

dincolo și a trăit în dragoste

vor arunca asupra mea blesteme și scâncete de milă iar

eu voi cotinua nepăsătoare

trupul meu la fiecare colț de stradă

în schimbul batjocorelor și

căldura mă va umple pe dinăuntru când

cea mai puțin iubită ființă voi fi

și voi intra în casele sărăcăcioase ale bărbaților singuri ai căror

copii constuiesc corturi din pături în camera mare așa cum

obișnuiam și eu să fac

fetiță cu vederea slabă

puneam două lanterne în cort și

târâiam acolo păpuși de cârpă bețe și plastelină tare

și toate-mi gângureau un cântec despre viață

o mie de popoare barbare să fi făcut dragoste

în camera alăturată

n-aș fi auzit

în general voi căuta

îndurerații bolnavii depresivii sinucigașii supărații înlăcrimații îmbătrâniții

ologii orbii surzii muții și

bărbații cu buze mari care ar putea

să-mi ude tot trupul dintr-o sărutare

și voi termina cu revoluționarii ce

mă vor stoarce de puteri pe stegul țării în care

toți au parte de dragoste

3.

părul se grăbește să-mi crească iar

când trupu-mi va deveni un cocon de păr

voi fi pregătită pentru somnul cel adevărat și

pentru orice urmează după o

viață fără dragoste și

nu mai e timp de stat după nimeni și

nu mai e timp nici măcar pentru

ojă și ruj și o rochie neagră foarte frumoasă

mici plăceri de femeie

trebuie să stau nemișcată în părul meu

simt cum pielea se strânge

oase pocnesc și

miroase a mâini bătrâne

cândva

un bărbat rătăcit mă va lua în brațe ca pe un prunc

mă va legăna îmi va cânta și

mă va duce într-un loc cu multă lumină să-mi

întind aripile peste

casa lui

 Le deuxième prix fut accordé à Alexandru Bodolica et à sa traductrice Alexandra Holban

1.    Poetul…

 

E tot mai obosit, și mai schimbat,
E trist că lumea nu-l ascultă,

Atâtea patimi a purtat,
Și-nțelepciune-atât de multă.

A fost oglindă pentru mulți,
A fost și carte, și psaltiră,
Iar dacă stai să îl asculți,
N-o să întrebi de ce te miră.

El are lumea lui, și alte gânduri,
Un alt pământ, și altă limbă,
Îți scrie tot mai multe rânduri,
Dar ție gândul ți se plimbă.

Ar vrea să vadă Paradisul,
Să-l dea la toți spre bucurie,
Dar până se-mplinește visul,
Salvează minți de nebunie.

Poetul e poet, de când e cerul,
Când toată lumea râde, el va plânge,
Și nu se va găsi misterul,
Deși vor fi urme (mari) de sânge.

Le poète…(traduction Alexandra Holban)

 

De plus en plus fatigué et changé

Triste qu’on ne l’écoute plus

Tant de peines il a porté

Et plein de sagesse il a connu

Certains l’ont pris pour un miroir

Tour à tour bouquin et livre de chevet

Et si tu prends le temps de l’écouter

C’est sur que tu seras étonné

Il a son monde et d’autres pensées

Une autre terre, une autre langue

Il écrit de plus en plus de vers

Tu as du mal à y voir clair

Il voudrait voir le Paradis

Et en faire don à ses amis

Mais le temps que le rêve s’accomplit

Il sauve les âmes de la folie

Il est poète depuis la nuit des temps

Quand tous riront, il pleurera

On trouvera des taches de sang

Jamais on ne déchiffrera

 

 

2.  Prea multă tăcere într-un singur cuvânt

 

De ce visezi la nemurire

Când știi că muritor te naști

sub soare

De ce te lupți pentru iubire

Când vezi sub ochii tăi

Cum moare…

De ce încerci să numeri stele

Mai multe decât infinitul

În loc să te revezi în ele

atunci când vine asfințitul

 

De ce pui atâtea flori pe mormânt

și atât de multă tăcere

într-un singur cuvânt?

 

 

Trop de silence dans un seul mot( traduction Alexandra Holban)

 

Pourquoi rêves-tu de l’immortalité

Sachant que c’est mortel que tu es né

Sous le soleil

Pourquoi luttes-tu pour l’amour

En le voyant sous tes yeux

S’éteindre

Pourquoi tu comptes des étoiles

Plus nombreuses que l’infini

Au lieu de t’y miroiter

Au moment où vient le coucher

Pourquoi tant de fleurs sur un tombeau

Et tant de silence dans un seul mot ?

 

 

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s